Primii ani din viața unui copil sunt caracterizați de o creștere și de o dezvoltare extrem de rapide, care trebuie să aibă la bază o alimentație echilibrată și sănătoasă.
În primii 2 ani bebelușul învață să stea în șezut, apoi în picioare, începe să meargă și să vorbească, poate să alerge, să sară și să se cațere, recunoaște persoanele din jurul lui și dezvoltă relații afective. La 2 ani înălțimea lui este de 85-87 cm, iar la 4 ani depășește deja un metru.
Toată această evoluție spectaculoasă pe plan fizic și emoțional este posibilă datorită acumulării unei mase mari de țesut muscular, creșterii lungimii și densității oaselor, dezvoltării creierului și îmbunătățirii coordonării sistemului nervos. Nutriția adecvată, echilibrată și diversificată rămâne cea mai sigură cale de a avea un copil sănătos și bine dezvoltat.
Alimentația suferă schimbări dramatice după vârsta de 1 an, trecându-se de la hrana specifică bebelușilor (lapte și făinoase) la mâncarea consumată de adulți. Laptele își păstrează rolul de sursă principală de calciu și proteine, însă creșterea rapidă și schimbarea compoziției corporale a copilului necesită o suplimentare a substanțelor nutritive, care nu poate fi acoperită de lapte.
Până la 6 luni compoziția corporală a sugarilor are mai multe lipide (34%) și mai puține proteine (11%), în timp ce la vârsta de 1-2 ani crește masa musculară (19%) și se reduc depozitele de grăsime (7%).
Proporția de grăsimi din alimentație scade și ea corespunzător, de la 55% în primele luni de viață la 30-40% pentru copiii de 1-3 ani, respectiv 25-35% la 4-14 ani. Necesarul zilnic de calorii variază în funcție de greutatea corporală și de nivelul de activitate fizică a copilului, fiind în medie de 800 cal/zi la 1 an, 1200 cal/zi la 6 ani și 1800 cal/zi la 10 ani. Chiar dacă rația calorică zilnică crește global, de fapt, pe kilogram de greutate corporală aportul scade, sugarii având în continuare nevoile energetice cele mai mari.
Creșterea în greutate la copii se face cu o medie de 2-3 kg/an până la vârsta de 9-10 ani, iar în înălțime câștigă 6-8 cm/an. În timpul perioadei de creștere copiii trebuie să aibă o alimentație variată, cu o diversitate foarte mare de produse care să permită acoperirea tuturor nevoilor nutriționale, dar și dezvoltarea gustului pentru arome și consistențe diferite.
În timpul acestei perioade cruciale de evoluție, alimentația copiilor trebuie să conțină:
- glucide lente (cereale, făinoase, legume, fructe) cu evitarea glucidelor rapide (zahăr)
- grăsimi mono- și polinesaturate (uleiuri, pește gras, fructe oleaginoase) cu evitarea grăsimilor saturate (carne grasă, mezeluri)
- proteine de calitate superioară (carne slabă, pește, ouă); în mod frecvent necesarul de proteine nu e doar acoperit, ci și depășit
- lapte și produse lactate slabe, cu evitarea brânzeturilor concentrate (cașcaval, brânză topită).
Porția corectă
• la 2-3 ani: 1 porție = 1/2 din porția unui adult
• la 4-6 ani: 1 porție = 2/3 din porția unui adult
Până la 4 ani intestinul unui copil este incomplet dezvoltat, de aceea alimentația lui nu trebuie să conțină produse bogate în fibre (cereale integrale, orez brun), pentru că pot provoca diaree.
Copiii normoponderali pot consuma ocazional dulciuri, cu condiția ca acestea să nu fie concentrate în zahăr: înghețată, pudding, orez sau griș cu lapte, biscuiți, prăjituri pe bază de pandișpan și fructe, creme cu lapte etc. Ciocolata este și ea permisă, dar în cantitate redusă. Fructele proaspete sunt deertul ideal pentru un copil.
*Material extras din cartea “Sănătatea are gust”, Dr. Mihaela Bilic, pag. 64-66
Sursa articol aici